In a doua jumatate a sec XX, arheologia a devenit o stiinta multidisciplinara.Investigand trecutul s-a dovedit ca anumite monumente antice denota functionalitati astronomice fabuloase. Inca din sec. al XVIII-lea, exista preocuparea de a aduna si cataloga date referitoare la raportul dintre miscarile astrelor si evolutia civilizatiilor. Ramura din arheologie care se ocupa de aceasta perspectiva istorica se numeste arheoastronomie si a fost cristalizata de astronomul englez Sir Joseph Norman Lockyer (1836-1920). Datele istorice ne furnizeaza informatii interesante conform carora, primii humonoizi (Neanderthal, Cro-Magnon) erau atrasi de contemplarea astrelor. Unii exegeti plaseaza inceputul sistematizarii sistemelor religioase cam in aceasta perioada. Dupa studii indelungate, comunitatile primelor civilizatii credeau ca astrii erau zeitati care controlau mersul naturii si al vietii, dar care se manifestau cu o violenta inspaimantatoare cand omul incalca echilibrul cosmic. Primele monumente religioase sunt inchinate acelor astre de care omul se temea cel mai mult, sau de la care astepta binecuvantare. Asa apar primele calendare pe termen lung, care initial aveau un caracter exclusiv religios. Omul primordial, dupa ce a studiat ciclicitatea universala a fost capabil sa inteleaga si sa opereze in Natura. Aparitia agriculturii va consolida ideea proprietatii care invoca mostenirea, deci traditia. Cu trecerea timpului numerele folosite in masuratori au devenit sacre. Pentru egipteni si mayasi, 73 era un numar scaru, care le-a permis sa descopere tranzitul venusian de 243 de ani fata de Soare. Numarul 41 a servit ca punct de referinta in construirea piramidelor. S-au descoperit vestigii arheologice in care se desfasurasera calcule astronomice cu 14.000 de ani in urma. In cartea In cautarea stramosilor nostri cosmici, Maurice Chatelain scrie ca in paleolitic, omul cunostea semnificatia numerelor 28 si 347, caci au fost gasite in santierele arheologice oase crestate aliniate in grupuri continand cele doua numere. Prima cifra reprezinta timpul exprimat in zile de care are nevoie luna pentru a-si completa ciclul de rotatii in timp ce al doilea numar defineste timpul de care are nevoie satelitul natural pentru a se alinia intre pamant si soare dand nastere, in trecre unei eclipse solare. Calendraul mayas nu poate fi nici astazi pe deplin inteles, caci acuratetea preciziei astronomice este net superioara posibilitatilor pe care tehnologia moderna ni le pune astazi la indemana.
